In timpul anilor 1700, Franz Mesmer, un fizician german, faimos pentru „fascinarea” pacientilor sai, a fost cunoscut din oras in oras ca fiind un sarlatan. Localnicii erau de parere ca tehnicile folosite de el, si anume acelea de a pune pacientii intr-o stare de transa, folosind doar puterea sugestie, ar fi fost numai o smecherie. Astazi insa, Mesmer este justificat: o multime actiuni de cercetare au demonstrat ca hipnoza nu este un truc, asa ca, in prezent, domeniul hipnozei este unul extrem de respectat in comunitatea de psihologi.
Cea mai mare parte a oamenilor poate fi usor hipnotizata, afirmatie sustinuta de Stanford Hypnotic Susceptibility Scales. Aceasta scara, dezvoltata de psihologii de la Universitatea Stanford, ofera note de la 0 la 12 in functie de raspunsurile primite in urma hipnozei. Numai 5% dintre oameni primesc nota 0 in functie de scara Stanford, deoarece acestia nu au raspuns la nicio ugestie hipnotica. Un alt grup de oameni primeste punctajul maxim de 12.
Hipnoza vs. hipnoterapia
In primul rand, hipnoza poate fi definita ca o stare de modificare a constiintei, care seamana foarte mult cu relaxarea. De asemenea, hipnoza nu intra in categoria fenomenelor supranaturale fiind un fenomen pe care il putem intalni frecvent in zilele noastre. Chiar si tu ai fost hipnotizat fara sa-ti dai seama. Cum? Ei bine, atunci cand esti prins intr-o lectura de exemplu, si nu mai auzi soneria usii, inseamna ca ai fost prins intr-un moment hipnotic.
In cadrul psihoterapiei insa, hipnoza poarta numele de hipnoterapie. Astfel, prin aceasta metoda se sporeste sugestibilitatea pacientului si se deblocheaza abilitatile imaginatiei si a creativitatii. Hipnoterapia este o forma de terapie care ajuta pacientii sa se confrunte mai usor cu situatiile amenintatoare, in conditii de confort psihic si siguranta de sine. Sisteme de psihoterapie in care hipnoza se combina cu tehnici de psihoterapie scurta, de orientare comportamentala si experientiala.
Ciprian