Inchisoare

Conceptul de inchisoare este destul de recent

Am tinde sa credem ca intregul concept de inchisoare e la fel de vechi precum conceptul de infractiune. La urma urmei, avem povesti vechi de cand lumea despre printese inchise in turnuri si oameni condamnati sa stea intr-o temnita insalubra. Dar, desi temnitele si inchisorile au existat, conceptul de inchisoare ca pedeapsa pentru comiterea unei infractiuni dateaza doar din anii 1800. 1800 dupa Hristos, da. Adica acum 200 de ani.

Pentru foarte mult timp, de-a lungul istoriei, temnita era rezervata doar pentru a tine acuzatii pentru a nu fugi din oras inainte de proces. Cand pedepsele erau prezentate, acesteau erau, de obicei, mult mai publice si imediate decat incarcerarea. Inainte de secolul al XIX-lea, sentintele variau intre spanzurare pentru infractiunile mai grave si biciuire sau umilire in public pentru infractiunile mai putin severe.

Chiar si in secolului al XVIII-lea era o practica des intalnita ca infractorii sa fie marcati cu un semn pentru infractiunile comise pentru ca altii sa vada mereu insemnul si sa stie cu cine au de-a face. Poate recunoasteti acest concept din “Litera stacojie” de Nathaniel Hawthorne, in care o femeie este insemnata cu litera “A” de la “adulterina”. Infractorii de pe vremuri aratau ca o serbare de sfarsit de clasa I, fiind insemnati cu “B” pentru “blasfemiator”, “H” pentru “hot” si tot asa. Par sa fie mai multe infractiuni decat litere, dar, ma rog.

De fapt, intreaga natiune australiana isi datoreaza intreaga existenta faptului ca britanii inca nu inventasera conceptul de inchisoare pana in anii 1800. Confruntandu-se cu un numar tot mai mare de infractori, Marea Britanie a fost incantata cand s-a descoperit un intreg nou continent unde puteau sa trimita oamenii nedoriti, departe de societate. Faptul ca Australia are mai multe animale mortale decat orice altceva era un fel de bonus, facand deportarea un mod crud si neobisnuit de executie.

In Statele Unite s-a inventat conceptul de inchisoare ca alternativa la uciderea sau exilarea infractorilor. In anii 1830, vizitatorii europeni au mentionat ca americanii imparteau pedeapsa cu moartea ca painea calda pentru un numar impresionant de infractiuni, de la crima pana la trecutul ilegal al strazilor. Asa ca America s-a apucat de cautat alternative umane pentru solutia “tortura sau moarte”. Astfel a aparut ideea de a inchide infractorii intr-o mare cladire de piatra pentru cativa ani in loc sa-i impuste sau spanzure, teoria fiind ca vor avea timp sa se gandeasca la ceea ce au facut si vor deveni iar membrii productivi ai societatii.

Inca ma mai gandesc daca inchiderea infractorilor intr-o camera cu alti infractori este cea mai buna metoda de a-i transforma in sfinti.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *